In ultima vreme parca din ce in ce aud mai multe faze de cacat petrecute in alte tzari, faze care daca s-au fi intamplat in Romania pe multi ii auzeai: “pwla mea.. numa’ in romania vezi asa ceva“..

Una dintre ele mi-a fost povestita aseara de un amic cu nevasta-sa (mi s-a intamplat si mie, dar nu chiar in halul asta):

Era prin Franta omul si trebuia la plecare sa plateasca hotelul. Mai avea doar 2 bancnote de 500 eur.. nu au vrut sa-i primeasca banii la hotel, pe motiv ca nu primesc bancnote asa mari.. S-au dus pe la vreo 3-4 banci sa-i schimbe..

La unele ziceau ca ei nu lucreaza cu cash.. (auzi - banca sa nu lucreze cu cash)..

La altele (mai exact BRD - SG) - i-a zis ca daca nu sunt clienti BRD nu le schimba.. Le-au zis ca sunt clienti BRD in Romania, le-au aratat cardul, dar tot nu au vrut sa schimbe, pe motiv ca…. nu sunt clienti BRD in Franta..

Nemaistiind ce sa faca, au intrat intr-un Auchan, sa faca ceva cumparaturi.. Si-au umpluc coshul cu chestii de vreo 100 eur, iar la casa, cand sa plateasca, i-au intors din drum ca nu accepta.. Au incercat pe la o casa automata unde iti platesti singur, au trecut produsele prin porti, au introdus bancnota si le-a scuipat-o afara.. S-au dus la ghiseu, sa le explice care-i duda.. tanti aia a incpeut sa tipe la ei, cum ca de ce vin cu bancnote asa mari la cumparaturi.. I-a explicat ca nu-s din Franta, si ca astia erau banii lor.. Intr-un final, dupa multe certuri, i-a schimbat tanti banii.. Numa in bancnote de 10 si 20 eur ..

A doua poveste, mult mai trista, care nu are legatura cu cea mai desus, decat prin faptul ca daca se intampla in Romania starnea replici de genu: “romani, romanie, de cacat”, este prezentata mai jos.. Nu stiu ce om poti sa fii, sa vezi ca unul moare langa tine si tu sa fugi ca disperatu de langa el:

http://www.ziare.com/Cum_a_murit_un_roman_sub_ochii_nemilosi_ai_italienilor_Galerie_Foto_Vide-788368.html

In concluzie, mi-as dori mult mai mult sa nu mai aud (macar de la prieteni intr-o prima faza) faze cu “Romania de cacat.. La altii nici nu se compara..” Imi place sa cred ca macar pornind de la oameni ca noi, vorba unei reclame, Romania va creste prin bun simt si responsabilitate..

Tags: BRD, bun simt, Franta, Romania

Mi se intampla cateodata la munca sa fiu atat de terminata/plictisita/sictirita incat dau in niste aberatii inspaimantatoare si ma apuc sa cant, compun, improvizez, fac sculputuri in post it-uri si altele. Ma intreb insa, ingrijorata, cat de terminat a fost Bono de a compus asa ceva in memoria lui Elvis: elvis / the charismatic / elvis / the ecstatic / elvis / the plastic / elvis / the elastic. Thuamne, il iubeam pe Bono… De ce?!?! De ce?!?!

Tags: Bono, Elvis

Sambata seara a stat sub semnul rockului gothic. Cu ce ocazie? Pai cu ocazia prilejului Super Metal Live 5, care a reunit True Mind, Fortress of Faith (slabute si cu nimic memorabile), Tiarra (cu potential, dar cam greu cu acustica, pacat de vioara si violoncel), Inopia (care s-a auzit cel mai bine) si Magica (s-a lasat prea mult astaptata, ne pierdusem rabdarea).

Inopia sunt ei, stilul e asta, pagina lor de Myspace e aici, mai sunt postate noutati, ce mai fac ei, pe unde mai canta, mi-au placut influentele gotice, medievale, suna al naibii de bine si live, si mai ales ne-a placut de Catalin-Paul de la vioara. Eu tot cred ca seamana cu Frodo.

Tags: Inopia, rock

…numai la Carturesti. Oferta constra in carti de 9.99 lei, aveti ce alege din nume ca Jonathan Franzen, Philip Roth, Amy Tan, Paul Auster, Jonathan Coe, Norman Mailer, Will Self, Kiran Desai si mai ales iubitul meu Sasa Stanisic:

Iugoslavia cu Slovenia si Croatia. Fereastra, deschisa spre o zi insorita.  Cum e sa fii descult. Umbra unui om sub felinar, fara om. Lumanare fara fitil. Vineridupaamiaza, sambata si duminica, fara luni, marti, miercuri, joi, vineridimineata.  Rasarit de soare (rosu aprins).  Cer instelat fara stele. Ciocan fara secera. Clipa de liniste. Zapada fara urme. (Sasa Stanisic - Cum repara soldatul gramofonul, Polirom, 2007)

Tags: Carturesti, Sasa Stanisic

După cum zice titlul, în ultimul timp m-au apucat toate pasiunile pământului, dar cu precădere una dintre ele iese, ca o lebădă în proţap, în evidenţă.

Acum ceva vreme am făcut nişte investiţii adecvate crizei, anume în aparat foto (înlocuind săpuniera din dotare), obiective, filtre şi alte chestii mai deştepte decât mine.

Şi acum, pentru că pe lângă faptul că mă fac de râs de la investiţii, hai să mă fac de râs şi cu rezultatele.

Săriţi aici cu ochiu’!

Via Victor, prietenul Ancuţei. Urmează un moment wow. Ce tare ar fi dacă am putea face totul aşa, dar fără să fie perisabil…

Tags: holograma

Putini stiu despre mine ca imi plac musical-urile. Iubesc Sapte neveste pentru sapte frati, Sunetul muzicii, mi-a placut si Chicago, dar cel mai si cel mai si cel mai mult imi place Scripcarul de pe acoperis. Pasajul meu preferat: If I were a rich man.

Tags: Scripcarul de pe acoperis

adica am vazut, mi-a placut la impresii, chiar dupa 100 de ani.

Am vazut Art Society-ul, undeva in spate la Armeneasca, insistati ca gasiti, chiar daca s-ar putea sa va pierdeti pe stradute, ori la dus ori la intors. Casa este superba, intrare moca, expozitia ramane acolo pana la sfarsitul lunii martie. E de vazut! Chair daca poate nu mi-a placut tot ce am vazut acolo si uneori am simtit ca “arta ma depaseste” ca sa zic asa, tot recomand expozitia asta.

Spre surprinderea mea, Nicusor mi-a cam inselat asteptarile. Niste visuals alb-negru, imagini care nu ieseu cu nimic in evidenta, avion pozat dupa o tufa de boscheti cu dara alba pe cer, terenuri parasite de gen Waste Land al lui TS Eliot dar zici ca fotografiate cu telefonul. Pe site are imagini mult mai reusite si ma asteptam sa vad si de data asta aceeasi calitate si intr-un numar mai mare de fotografii. Mi-au placut in schimb extrem de mult sculpturile lui Adrian, despre care s-a scris si un articol foarte frumos in Money Express-ul de saptamana asta. Pentru ele merge vizitat, nu are cum sa treaca neobservate Incendiaria Clamatoria si Spirit, doua sculpturi de dimensiuni mari, in lemn natural vopsit in rosu, cu taieturi precise, minutioase, perfecte. Lucrarile parintilor, in special grafica, intrebati-l pe Plikaru, va zice el de omul cu pisica si lacusta.

In aceeasi ordine de idei, iata ce citesc pe un blog drag mie, cel al Carturestilor: Joi, 26 februarie, ora 19:00 Jurnalul Naţional şi Cărtureşti vă invită la vernisajul celei de-a cincea ediţii a expoziţiei Fotografie de Jurnal, expoziţie pe care o puteţi vizita în sub_Cărtureşti între 26 februarie şi 10 martie. Vor fi expuse fotografii ce ilustrează anul 2008 văzut prin ochii celor opt fotoreporteri prezenţi anul acesta în expoziţie: Karina Knapek, Lucian Alecu, Bogdan Iuraşcu, Alexandru Molovata, Christian Silva, Dan Marinescu, Zoltan Simonffy, Marin Raica, Dragoş Savu, Dragoş Stoica şi Victor Stroe. La finalul expoziţiei lucrările pot fi achiziţionate. Hai ca o bifam si p-asta, plus un ceai la Carturesti. Si-o carte. Mama ei de criza!

Tags: Art Society, Carturesti, Ilfoveanu

In spatiul de Sona in care lucrez eu se mai strecoara din cand in cand si cate un lucru frumos: saptamana trecuta s-a intamplat sa fie un flyer de la galeria Art Society. Ce sa intampla acolo? Pai timp de 6 saptamani, pana pe 29 martie, vor fi niste expozitii de pictura, grafica, sculptura si fotografie ale familiei Ilfoveanu: Sorin, Ana Ruxandra, Adrian si Nicu.

O sa pun aici linkul catre site-ul oficial al lui Nicu, nu ca ceilalti membri ai familiei nu m-ar fi impresionat la fel de mult, ci pentru ca fotografia in speta este arta la care credem ca ne pricepem multi dar putini avem habar de ea sau intr-adevar talent.

Expozitia o sa fie vernistata marti 17 februarie. Eu una am ramas placut impresionata de ce mi-au vazut ochii si in mod sigur nu voi ocoli acest eveniment. Mai multe detalii pe site-ul Art Society unde gasiti un calendar cu evenimentele din viitorul apropiat, si cu incredere ca e de vazut!

Tags: Art Society, Ilfoveanu

Sono in un’ periodo di musica italiana, di canzoni che ascoltavo una volta e che li ho scoperto recentemente. Godeteveli:

Raf - Infinito

Giorgia - Gocce di memoria

Vasco Rossi - Un senso

883 - Come mai

Umberto Tozzi - Gente di mare

Later edit: (cioe’ riscritto un po’ piu’ tardi): mi sono dimenticata di Jovanotti. Ne metto solo 2 canzoni: una molto sensibile, A te, e l’altra molto carina e simpatica: Serenata rap.

Tags: 883, Giorgia, Raf, Rossi, Tozzi